Dragă 2024, De-ai fi fost o persoană, ți-aș fi cerut socoteală. Aș fi țipat, aș fi plâns și ți-aș fi bătut obrazul. Le-aș fi făcut pe toate acestea simultan. Iar tu, probabil, ai fi fost mișcat de supărarea mea, ai fi avut remușcări și-ai fi venit cu explicații. Dar ești mai mult decât un om, ești un drum, ești parte dintr-un plan. Sau poate ești doar un fragment neînsemnat de hazard. Iar eu nu pot decât să merg înainte și să fiu recunoscătoare c-am găsit în mine și în ceilalți resurse și sprijin. Să sper că vor veni zile mai bune... Să mă ridic în picioare, chiar dacă îmi vine să mă trântesc la pământ. Să găsesc un sens în tot nonsensul acesta strident și enervant peste măsură... Și de-ar fi să fiu sinceră cu tine, pe deplin, ti-aș spune că, în ciuda, palmelor tale, am înțeles și am acceptat niște lucruri și-am putut să spun: ,,Te iert!", un lucru de neacceptat în alte vremuri. Și prin iertarea asta a mea, deloc mărinimoasă,...
Foarte frumos!
RăspundețiȘtergereNu am ajuns până acum in Tulcea, dar nu se știe niciodată!
O seară frumoasă să ai!
În drum spre mare...
Ștergerece luciu frumos și neted, chiar ca o oglindă!
RăspundețiȘtergereDraga Laura, fotografia ta este senzationala! Parca ar fi o pictura. Superb momentul surprins!
RăspundețiȘtergereUau! 😍 Cât de frumos trebuie sa fie și în realitate!
RăspundețiȘtergereE un loc idilic.
RăspundețiȘtergereSuperbă fotografie. Tulcea este o zona unde nu am ajuns inca.
RăspundețiȘtergere